Prima   |  Social | Daniel Ioniță: Susținerea Republicii Moldova este un obiectiv împărtășit la nivelul întregii societăți românești. Interviu IPN

Daniel Ioniță: Susținerea Republicii Moldova este un obiectiv împărtășit la nivelul întregii societăți românești. Interviu IPN

24.08.2018   140 Accesări  
De când și de unde vine Parteneriatul Strategic dintre „nașul de botez” - România și „finul” - Republica Moldova? Cu ce fel de daruri și ajutoare sprijină România consolidarea casei cu numele „Republica Moldova”, de ce anume acestea? De ce și cum România își joacă rolul, asumat benevol, de avocat al parcursului european al Republicii Moldova? Ce legătură au „bolile copilăriei” prin care trece Republica Moldova și „răbdarea strategică” pe care o afișează partenerii săi de dezvoltare? Cum unele accente și cuvinte speciale auzite la Chișinău dau un farmec aparte limbii române? Cum se manifestă și cum ne putem proteja de războiul hibrid? Despre aceste și alte teme – în interviul acordat lui Valeriu Vasilică de către E.S. Ambasadorul României în Republica Moldova Daniel Ioniță cu ocazia aniversării Zilei Independenței Republicii Moldova și Zilei Limbii Române.

Votează: 0.0/5 (0 Voturi )

vezi mai mult
Uniunea Europeană şi Suedia sprijină participarea femeilor, minorităților etnice și a persoanelor cu dizabilități în procesul electoral
12.09.2018   28 Accesări   
BURSE ACADEMICE ELVEȚIENE 2019-2020
04.09.2018   82 Accesări   
 
 


---

România este primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova urmare a destrămării fostei Uniuni Sovietice – un fel de „naș de botez”, acum 27 de ani. Cum credeți că s-a afirmat „finul” în această perioadă?

- Foarte frumoasă formulă și într-adevăr are legătură și cu relațiile noastre de rudenie. Într-adevăr, iată că au trecut 27 de ani de când, la 27 august 1991, România a recunoscut independența Republicii Moldova. De atunci încoace relațiile noastre au cunoscut evoluții spectaculoase. Au fost perioade mai bune, perioade mai rele, au fost suișuri și au fost și coborâșuri, însă pot să afirm cu tărie faptul că, din momentul în care, la nivelul celor doi Președinți, a fost semnat Acordul de Parteneriat Strategic privind susținerea parcursului european al Republicii Moldova, în urmă cu opt ani, relațiile noastre au intrat pe un nou făgaș, mult mai predictibil, mult mai transparent, mult mai clar pentru toți actorii implicați. De atunci încoace, indiferent de coloratura politică a guvernelor, de la București în special, Republica Moldova a figurat în toate programele de guvernare în sensul susținerii parcursului său european. Această susținere este un obiectiv larg împărtășit la nivelul întregii societăți românești, iar tot ceea ce  facem în Republica Moldova se încadrează sub umbrela aceasta generoasă, aș spune, a parteneriatului strategic dintre România și Republica Moldova.

- Dacă e să menținem calificativele utilizate mai sus, în calitate de „naș”, România a pus umărul la ridicarea și întreținerea casei „Republica Moldova”, de multe ori gratuit și dezinteresat. Care sunt direcțiile principale ale ajutorului acordat, de ce acestea și cum a reușit să se convingă că ajutorul este folosit conform destinației?

Relațiile noastre sunt unele speciale și, să știți, nu sunt vorbe mari, acestea se bazează pe comuniunea și comunitatea de limbă, de istorie, de tradiții. Este un adevăr larg recunoscut pe cele două maluri ale Prutului și n-o să insist asupra acestei chestiuni. Ajutorul pe care l-a acordat România Republicii Moldova de-a lungul anilor a fost unul masiv, dezinteresat și necondiționat, având ca destinație, în principal, cetățenii Republicii Moldova, indiferent de apartenența etnică, de limba vorbită de aceștia, de locul lor de trai. Au fost multe astfel de momente, când România a oferit cu generozitate sprijin Republicii Moldova, în special când aceasta s-a confruntat cu situații mai puțin favorabile. A fost asistența umanitară când Republica Moldova s-a confruntat cu calamități naturale. Sunt ajutoarele care au fost acordate Republicii Moldova în cadrul Acordului de Împrumut nerambursabil de o sută de milioane de euro, din care au fost până acum cheltuite sume consistente. Sunt proiectele în domeniul cultural care au loc an de an în Republica Moldova. Sunt așa-zisele domenii de excelență, în care am încercat să ne focalizăm atenția punctual, tocmai pentru a obține acel deziderat menționat, care este unul extrem de important: ca aceste ajutoare să ajungă cu adevărat la cetățeni.

Haideți să exemplificăm prin domeniul educației, în care România are o contribuție, substanțială aș spune, pe întregul spectru educațional. Avem un Program de asistență financiară și tehnică a instituțiilor preșcolare din Republica Moldova, program în cadrul căruia au fost alocate până acum douăzeci și șase de milioane de euro. Din banii respectivi au fost renovate peste opt sute patruzeci de grădinițe, dintr-un total de circa nouă sute patruzeci de astfel de proiecte. Recent, Guvernul României a decis, încurajat fiind de succesul acestui program, să subvenționeze cu încă trei milioane de lei suma destinată acestui program. Din ce știu eu, în Republica Moldova, există circa o mie cinci sute de grădinițe  și iată că mai mult de două treimi dintre acestea vor ajunge să fie renovate cu bani de la Guvernul României.

De asemenea, sunt de remarcat cele o sută nouăzeci și șase de microbuze școlare donate, care au avut ca destinație toate raioanele, în funcție de necesitățile identificate de Ministerul de resort din Republica Moldova, astfel încât toți copiii, inclusiv cei din satele cele mai îndepărtate, să aibă asigurat accesul primordial la educație.

An de an, Guvernul României alocă un număr substanțial de locuri în taberele de odihnă pentru elevii și studenții meritoși din Republica Moldova. Anul acesta fiind și unul special, în care sărbătorim centenarul Marii Uniri, numărul respectiv a fost sporit. Recent a plecat și ultima serie de studenți, de data aceasta în tabăra de odihnă din localitatea Sulina, județul Tulcea, ridicându-se astfel la o mie o sută patruzeci și șase numărul celor care au beneficiat gratuit și anul acesta de locuri în taberele de odihnă din România.

Din aceeași sferă educațională sunt bursele oferite elevilor și studenților din Republica Moldova, care sunt interesați să studieze în România. De anul trecut a fost simplificată procedura prin care cei interesați pot să acceseze aceste burse, iar în ultimii ani numărul acestor locuri s-a ridicat până la circa cinci mii anual, inclusiv pentru cei ce vor să aplice la doctorat sau post-doctorat. Bursele sunt parte a unui Acord de colaborare semnat între ministerele de resort. În baza aceluiași Acord, un număr de copii din România a participat în tabăra de odihnă din Republica Moldova și recent am vizitat o sută astfel de norocoși copii români, care ne-au împărtășit cu bucurie faptul că au petrecut clipe minunate la Vadul lui Vodă.

Important este - și să știți că noi insistăm la nivel guvernamental asupra acestei necesități - ca toți cei care participă la astfel de programe de pregătire în România să se întoarcă în Republica Moldova și să aducă experiența câștigată din interacțiunile multiple pe care le au cu colegii lor români, dar și de alte naționalități, să aducă această experiență înapoi pentru că Republica Moldova are nevoie de oameni deștepți, care să fie dispuși și capabili să urmărească așa cum se cuvine destinele, sperăm noi europene, ale Republicii Moldova.

- România mai are un rol declarat și asumat în raport cu Republica Moldova, cel de „avocat” al acesteia în procesul de integrare europeană...

Suntem poate unul dintre cei mai buni și cu siguranță dintre cei mai vocali avocați ai Republicii Moldova. De multe ori preferăm să facem și nu să ne lăudăm neapărat cu ceea ce facem, dar vă pot spune ca diplomat și ca o persoană care în ultimii ani a avut acces la multe din deciziile interne ale Ministerului nostru de Externe, că diplomații noștri din exterior sunt sub instrucțiuni permanente pentru a susține cauza Republicii Moldova ori de câte ori se impune o astfel de susținere, fie că vorbim de formate bilaterale sau de formate internaționale. Un exemplu recent îl reprezintă adoptarea de către ONU a Rezoluției privind retragerea trupelor ruse aflate ilegal, fără consimțământul Republicii Moldova de pe teritoriul regiunii transnistrene, Rezoluție care, evident, a fost promovată și susținută activ și de diplomația română.

- Dar iată că asistăm acum la mai multe momente de înțelegere diferită a lucrurilor în acest proces de integrare europeană de către Chișinău, pe de o parte, Bruxelles și multe din capitalele europene, pe de altă parte. Ce a făcut și ce mai poate face „avocatul” pentru ca „părțile” să poată găsi o soluție amiabilă, benefică pentru oamenii din Republica Moldova? Cu atât mai mult că România preia în scurt timp președinția Uniunii Europene...

Parafrazându-l pe eminentul diplomat român Nicolae Titulescu, care spunea: „Dați-mi o politică internă bună și vă fac o politică externă strălucită”, aș îndrăzni să spun: „Oferiți-ne argumentele necesare pentru a vă susține pe mai departe cauza la nivel european, așa cum am făcut-o până acum, când s-a pus problema ridicării regimului de vize, cea a semnării Acordului de Asociere sau cea a implementării componentei sale de liber schimb...”. Cu alte cuvinte, diplomația română,  firesc, este sincronă cu analizele realizate la nivel european, pentru că, să nu uităm, România este stat membru al NATO și stat membru al Uniunii Europene iar poziția noastră este implicit reflectată în pozițiile organizațiilor din care face parte.

În același timp, încercăm să credem că noi avem o cunoaștere mai profundă asupra realităților de aici. Știm că evoluțiile către un parcurs democratic ireversibil necesită în continuare o susținere largă atât din partea cetățenilor, cât și angajamente, și responsabilități, și fapte din partea guvernanților. Dacă ne uităm într-o perspectivă istorică, vom vedea că în Republica Moldova au fost realizate, într-o perioadă foarte scurtă de timp, foarte multe progrese. Vorbeam în debutul discuției noastre despre sărbătorirea Independenței, deci, Republica Moldova este în esență un stat tânăr care poate să treacă la un moment dat și prin bolile copilăriei și trebuie să existe înțelegere în ceea ce privește evoluțiile ei. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană, împreună cu statele membre, au intrat în momentul de față într-o perioadă de răbdare strategică față de Republica Moldova. Au fost anunțate luări de poziție atunci când au fost semnalate anumite lucruri care nu respectă pe deplin valorile și principiile pe care și Republica Moldova și le-a asumat și pe care s-a angajat să le respecte prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Deci, este o relație contractuală la care Republica Moldova s-a angajat și în baza căreia, aș evidenția în mod foarte clar, au fost realizate până acum foarte, foarte multe progrese în ceea ce privește consolidarea statului de drept, independența justiției, promovarea drepturilor  omului, libertatea de exprimare, libertatea mass-media etc. Evident, dintr-o altă perspectivă, poți la un moment dat să găsești critici sau să fii neplăcut surprins de anumite evoluții care nu se încadrează tocmai în rândul așteptărilor tale. Este important ca din fiecare astfel de situații să înveți câte ceva și să ai puterea să mergi mai departe. De aceea este important de urmărit  cum vor evalua lucrurile mai departe. Noi credem că lecțiile respective sunt deja pe cale să fie învățate de toți cei care trebuie să le învețe, pentru a lucra împreună la consolidarea drumului european al Republicii Moldova.

De ce acest drum este important și de ce, poate vă întrebați, România este atât de vocală în acest sens? În primul rând, noi avem o experiență recentă. Știm unde am fost în urmă cu douăzeci de ani, știm unde am ajuns în ultimii zece ani. Știm că tot ceea ce s-a întâmplat bun în România, inclusiv pensii sporite, salarii mai mari, libertate de circulație a persoanelor, a mărfurilor  etc., s-a întâmplat și ca urmare a seriozității de care am dat dovadă în procesul de pregătire a aderării noastre atât la NATO, cât și la Uniunea Europeană. Pentru că beneficiile respective au venit după ce România a demonstrat că a fost capabilă să-și formeze și să-și reformeze instituții care să facă față cum se cuvine provocărilor interne și externe. În acest sens, a pus la punct politici publice, acționează de o manieră deschisă și transparentă, a contribuit la edificarea unei societăți educate și vocale. Vă dau un exemplu: care era situația ONG-urilor în România în urmă cu 25-26 de ani și care este această situație acum? Pe timpul comunismului, nici nu puteai vorbi de existența unor ONG-uri în România, acum acestea sunt extrem de puternice și, evident, contribuie la consolidarea statului de drept, chiar și atunci când critică. Deci, acesta este motivul, pentru că vrem ca de beneficiile aderării la Uniunea Europeană să beneficieze toți cetățenii Republicii Moldova. Suntem pe deplin convinși că, pentru a ajunge acolo, este nevoie în continuare de reforme în domenii sensibile și de maximum interes nu numai pentru stat, ci și pentru cetățeni.

- Dumneavoastră sunteți în măsură să comparați cum se simte limba română în România și în Republica Moldova? Credeți că acesteia îi este de ajutor faptul că acum aproape 30 de ani i-a fost consacrată o Zi și o Sărbătoare specială?

Eu aș vrea ca fiecare zi să fie dedicată limbii române și nu să vorbim de limba română doar cu ocazia Zilei de 31 august, când, apropos, sărbătorim frumoasa noastră limbă română pe cele două maluri ale Prutului concomitent. Cred că este și acesta un semnal important. În cei doi ani de când sunt la Chișinău, mărturisesc că am avut diverse experiențe și o să vă povestesc doar una recentă. Am participat la inaugurarea unei grădinițe, foarte aproape de malul Nistrului, și am avut fericita ocazie să interacționez cu oamenii simpli din zonă. Am fost plăcut, foarte plăcut surprins să constat că oamenii aceștia vorbeau o foarte frumoasă și foarte corectă limbă română. De asemenea, unele accente, unele cuvinte speciale pe care le mai auzi la Chișinău, să știți, dau un farmec aparte limbii române. Eu cred că cei care vorbesc limbă română aici, o vorbesc frumos și o vorbesc cu atenție și respect față de limba română.

Evident, am întâlnit și situații, când cetățeni care păreau să fie locuitori permanenți ai Chișinăului fie nu cunoșteau limba română, fie nu doreau să o vorbească. Și aici cred că în continuare trebuie să existe o mai mare atenție din partea tuturor – inclusiv a autorităților - față de această necesitate minimă, dacă vreți, de a cunoaște limba statului în care trăiești. Cunoașterea mai multor limbi străine nu face decât să ajute creierul să se dezvolte multilateral și-ți oferă mult mai multe posibilități. Mai mult, nu trebuie să uităm că limba română este una din limbile oficiale, vorbită la nivelul Uniunii Europene. Prin limba română, inclusiv, Republica Moldova poate să facă pasul mai rapid către Uniunea Europeană, pentru că este mult mai simplu să preiei  documentele deja traduse într-o limbă pe care deja o știi și într-o limbă care este deja limbă oficială la nivelul Uniunii Europene. Eu cred că poporul român a supraviețuit vicisitudinilor istoriei și prin limba română. Acesta este motivul pentru care, am spus mai devreme, îmi doresc ca fiecare zi să fie dedicată limbii române. Și cred că trebuie să ne simțim cu toții mândri că vorbim o limbă frumoasă care, pe un pilon latin, a fost grefată cu influență slavă, cu influențe turcice, cu franțuzisme, englezisme, deci, limba noastră este una cu un deosebit de frumos lexic.

- Următoarea întrebare este nu doar despre limba română în Republica Moldova. De fapt, am auzit-o adresată de către un coleg de breaslă unui fost demnitar de rang înalt din Români care se interesează îndeaproape de starea de lucruri din Republica Moldova și am constatat, atunci, că acesta nu a înțeles până la capăt esența problemei. Colegul spunea cam așa:  „Toți copiii din Republica Moldova au acces gratuit, nelimitat și permanent la produse TV și video pentru vârsta lor, inclusiv internaționale, prin intermediul televiziunilor rusești și limbii ruse și aproape deloc prin intermediul televiziunilor românești și limbii române. Și asta nu doar pentru că cineva din Republica Moldova nu vrea să asigure acest acces, ci și pentru că aproape toate aceste produse în România sunt comerciale, respectiv, restricționate pentru publicul larg. Cum credeți că poate asimila tânăra generație din Republica Moldova, împreună cu laptele matern, așa cum e firesc, limba română, valorile naționale și europene, evitând soarta generațiilor în vârstă, influențate, inclusiv prin metode propagandistice, din alte spații de valori?”, se întreba colegul jurnalist. Dumneavoastră aveți un răspuns la această frământare, în condițiile când statul moldovenesc are capacitățile pe care le are în acest sens? 

- Problema abordată de dumneavoastră poate fi ușor încadrată în moștenirea istorică post-sovietică a Republicii Moldova, pentru că, într-adevăr, orice produs mass-media care vine din fostul spațiu URSS este aproape gratis în Republica Moldova și orice televiziune este interesată să preia produsul respectiv și să-l difuzeze la costuri minime. Comparativ cu produsul mediatic care vine din România sau din spațiu vestic, în general, și care, evident, funcționează după alte reguli. Deci, pe de o parte, ar fi necesitatea ruperii  de trecut. Haideți să vedem că lumea este un pic mai largă, mai modernă deja, a mers cu mult înaintea experienței noastre din trecut! Pe de altă parte, România a avut cu ceva timp în urmă ideea creării unui spațiu comunicațional comun între noi și dumneavoastră, tocmai pentru a oferi jurnaliștilor de pe cele două maluri ale Prutului prilejul să interacționeze direct. Și noi avem nevoie de mai multă informație de calitate din Republica Moldova care să fie prezentată în România și să nu fim doar prizonierii unor știri formulate de multe ori tendențios de unele surse interesate în știri false sau cu tentă propagandistică, care sunt parte componentă a războiului hibrid în care suntem atrași cu toții. Jurnaliștii din România trebuie să vină să se informeze direct din Republica Moldova și viceversa.

Acest spațiu informațional comun ar presupune inclusiv un acces mai mare pentru posturile de televiziune din România, care să fie preluate în Republica Moldova. Și am să dau un exemplu care este în continuare pe agenda noastră diplomatică, deși există o soluție, inclusiv oferită de CEDO cu ani în urmă. Este exemplul Televiziunii Române care are un post aici - TVR-Moldova și care, în baza hotărârii CEDO, trebuie să fie difuzat în regim liber pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Am aflat recent că sunt în continuare câteva localități  unde operatorii de cablu, care sunt în esență operatori privați, nu au inclus în grila de program și acest post de televiziuneDeci, există  necesitatea de a veni cu informații de calitate și de pe malul celălalt al Prutului, avem instrumentul care ne permite să facem lucrurile acestea, dar există și situații când astfel de chestiuni nu sunt încă pe deplin finalizate.

Pe de altă parte, în secolul 21, tinerii utilizează tot mai mult internetul, iar în Republica Moldova există acces rapid la internet. De aceea, cred eu, n-ar mai trebui să reprezinte o problemă să te duci exact la site-urile de știri care te interesează, din România sau din alte părți, pentru a-ți lua informația din sursă directă, a urmări filmele care te interesează ș.a.m.d. Impresia mea este că vom merge tot mai mult pe zona aceasta de digitalizare și în cazul respectiv este important ca cei interesați să știe unde să-și caute informația și să aibă suficiente cunoștințe pentru a nu se lăsa ușor manipulați, pentru că într-adevăr manipularea este o problemă și manipularea, la rândul ei, este  parte a unui război hibrid în care suntem atrași cu toții, indiferent dacă ne place sau nu această realitate.

Comentarii Adaugă comentariu
Comentaţi autorizându-vă cu:  De la OM la OM Facebook Google Twitter Вконтакте OpenID Yandex Mail.ru Loginza MyOpenID WebMoney